după cădere

См. также в других словарях:

• întreg — ÎNTRÉG, EÁGĂ, întregi, adj. 1. Tot, complet, din care nu s a luat nimic. ♢ loc. adv. Pe de a ntregul = în întregime; peste tot, pe toată suprafaţa. ♦ (mat.; substantivat, m.) Unitate nefracţionată. ♦ Neînceput, neatins, din care nu lipseşte nimic …   Dicționar Român

• şir — ŞIR, şiruri, s.n. 1. Grup, mulţime de fiinţe sau de lucruri dispuse în succesiune, desfăşurate în linie (dreaptă); rând, şirag (1). ♢ loc. adv. şi adj. În şir = în rând unul după altul. ♦ Şirag (2). ♦ (înv.) Rând scris sau tipărit. ♦ Lanţ de… …   Dicționar Român

• dezongulare — DEZONGULÁRE, dezongulări, s.f. (med. vet.) Desprindere şi cădere a cornului, copitei la animale. – Din fr. désongler. Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX 98  dezonguláre s. f. (sil. mf. dez ), g. d. art. dezongulării Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

• ţeapă — ŢEÁPĂ, ţepi, s.f. 1. Par lung şi ascuţit la un capăt (folosit în trecut ca instrument de supliciu); p. restr. vârful unui astfel de par. 2. Prelungire ascuţită şi ţepoasă la spicele cerealelor; (la pl.) resturile tulpinilor unor păioase, rămase… …   Dicționar Român

• deferlare — DEFERLÁRE s.f. Acţiunea şi rezultatul de a deferla. [g. d. art. deferlắrii] (deferla + suf. re) Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: DOOM  deferláre s. f., g. d. art. deferlării Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DEFERLÁRE …   Dicționar Român

• noapte — NOÁPTE, nopţi, s.f., adv. I. s.f. 1. Interval de timp cuprins între apusul soarelui şi răsăritul lui, când este întuneric. ♢ loc. adj. De noapte = a) care lucrează, e de serviciu în timpul nopţii; b) (despre păsări, insecte, animale etc.) care… …   Dicționar Român

• răbufni — RĂBUFNÍ, răbufnesc, vb. IV. 1. intranz. şi tranz. A produce prin izbire sau prin cădere un zgomot surd şi puternic; a (se) trânti, a (se) izbi producând un zgomot înfundat. ♦ intranz. (Despre zgomote) A răsuna puternic. 2. intranz. A izbucni cu… …   Dicționar Român

• tronc — interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o ciocănire, de o cădere, de trântirea unui lucru etc. ♢ expr. A i cădea cuiva (cu) tronc (la inimă) = a i deveni cuiva drag dintr o dată; a îndrăgi (pe neaşteptate). ♦ Exclamaţie care exprimă surpriza …   Dicționar Român

• trosc — interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o cădere, de o trosnitură, de o lovitură, de o rupere. – Onomatopee. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  trosc interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  TROSC… …   Dicționar Român

• zburătură — ZBURĂTÚRĂ, zburături, s.f. 1. Bucată scurtă de lemn cu care se aruncă într un pom sau după o pasăre; scurtătură. ♦ Aşchie, ţandără. ♦ (înv.) Sfărâmătură de plumb sau de fier cu care se încărcau armele de foc. 2. Mişcare de aruncare; distanţă până …   Dicționar Român

• înălţare — ÎNĂLŢÁRE, înălţări, s.f. Acţiunea de a (se) înălţa şi rezultatul ei. ♦ (înv.) Urcare a unui monarh pe tron. ♢ Înălţarea (Domnului) = numele unei sărbători creştine, care se ţine la 40 de zile după Paşti; Ispas. ♦ fig. Progres, dezvoltare. – v.… …   Dicționar Român